Lipsa stoc
Destinatia: Romania, Bucuresti, Sector 1 
| Transportator | Cand ajunge la tine* | Taxe de transport** |
| Curier rapid | 31 mai-01 iun | 9.97 RON (1) |
*Estimare bazata pe situatia stocului si timpii de livrare medii comunicati de transportator.
**Taxele sunt calculate in functie de greutatea produsului.
In majoritatea cazurilor mai poti adauga alte produse in cos fara ca aceasta taxa sa se modifice.
(1) Livrare gratuita pentru comenzile de peste 90 RON.
Teoria clasei de lux de Thorstein Veblen este a patra carte din Co-lectia de economie, un proiect realizat in parteneriat cu Business Magazin si sustinut de OTP Bank – o selectie de carti “clasice” despre principiile de functionare a economiei.
Munca este bratara de aur, se spune. Dar nu e greu sa vezi ca unii muncesc, iar altii doar poarta bratara. Despre cei din urma Veblen vorbeste in Teoria clasei de lux: despre cei care isi fac o slujba din a nu munci.
O viata fara griji, in care principalul scop este acela de a pierde vremea. Dar nu oricum, ci cat mai spectaculos. De aici si consumerismul, caruia Veblen i-a dat potrivitul nume de „consum ostentativ”.
Hainele, hrana, arta, chiar si partenerul de viata sunt semne ale bunastarii si ele trebuie sa fie cat mai batatoare la ochi. Se da o lupta intre clasa industriala, al carei motor este instinctul artizan, si clasa de lux, dominata de instinctul de prada – altfel spus, intre cei care fac si cei care isi aroga dreptul de proprietate. Iar cei din urma, ne spune Veblen, sunt mult mai adaptati pentru supravietuire.
Depasind cu mult economia politica, Teoria clasei de lux, publicata in 1899, si-a depasit cu mult si propriul timp, fiind azi o lectura absolut obligatorie. "Veblen ignora convingerea curenta ca, in principiu, o carte de teorie economica si una de teorie a culturii nu pot avea prea multe lucruri in comun.
Sau ca, daca au, atunci ar trebui probabil ca intalnirea lor sa produca o abordare militanta – in cazul de fata, o lunga demascare a viciilor burgheziei si a exceselor societatii de consum. Veblen nu propune insa revolutii anticonsumiste; tot ce face e sa descopere si sa eticheteze realitatea, cu stilul lui ne-american de a scrie." (Crenguta Nicolae, Redactor sef adjunct, Business Magazin)
"Veblen satirizeaza consumul de dragul consumului, in care nu se aplica legea utilitatii marginale si unde singurul scop al consumului este acela de a epata, de a parveni sau de a confirma un anume statut social. O carte scrisa in 1899 in America este foarte actuala pentru Romania anului 2009, pentru ca la acel nivel de capitalism primitiv ne gasim astazi in economiile emergente.
Smecherii cu masini sport rosii si pitipoancele cu aspiratii, capitalistii imbogatiti de stat, cafenelele din Dorobanti, vilele din Pipera si tricourile cu un crocodil pe piept – iata tot atatea simboluri ale capitalismului romanesc si ale elitei economice de la noi, pe care le veti vizualiza cu ochii mintii citind cartea lui Veblen, desi scrisa intr-un alt timp si spatiu. Peste tot insa clasa de lux, oriunde si oricand, a dat societatii mai putin decat a luat de la ea." (Liviu Voinea, Director Executiv, Grupul de Economie Aplicata)
Thorstein Veblen (1857 – 1929) este unul dintre cei mai cunoscuti sociologi si economisti americani, numarandu-se printre intemeietorii curentului institutionalist in stiintele sociale.
In cultura americana contributia lui este si una filologica: nascut intr-o familie de norvegieni stabiliti in SUA, cititor impatimit, a tradus cateva saga in engleza. A studiat filozofie la University of John Hopkins, unde l-a avut ca profesor pe cunoscutul semiolog si filozof american Charles S. Peirce.
In 1884 si-a sustinut doctoratul la Yale. Isi incepe tarziu cariera academica, dupa sapte ani petrecuti la ferma parintilor, in Minnesota. In 1892 preda la University of Chicago, apoi la Stanford si la University of Missouri.
Convins ca economia face parte din cadrul mai larg al disciplinelor ce au in centru studiul omului, Veblen introduce in stiintele sociale contributia darwinismului, dar si a pragmatismului, aducand astfel la zi analiza economica, pe care o vede in stransa legatura cu antropologia, sociologia, filozofia si istoria.
Teoretician neortodox, protestatar, a devenit cunoscut si apreciat mult mai tarziu. Ideile lui sunt expuse inca din prima sa carte, care e si cea mai cunoscuta, Teoria clasei de lux (1899).
A mai scris The Theory of Business Enterprise, The Instinct of Workmanship and the State of the Industrial Arts, The Higher Learning in America.
Cuprins:
Prefata
Prefata autorului
Nu am gasit comentarii despre acest produs.