Le zaream si le auzeam fascinat, cu toate ca nu pricepeam mare lucru din ce spuneau. Deodata, unul dintre domni a ridicat glasul si i-a dat o palma unei doamne. Am izbucnit in plans, iar mama a trebuit sa ma scoata din sala.“
MARIO VARGAS LLOSA s-a nascut in Arequipa, Peru, in 1936.
Studiaza literele si dreptul la Universidad Nacional Mayor de San Marcos din Lima si isi obtine doctoratul in filozofie si litere la Universidad Complutense din Madrid.
Traieste o vreme la Paris, apoi la Londra si la Barcelona. Dupa o prima piesa de teatru scrisa in 1952 (La Huida del Inca), pusa in scena dar nepublicata si un volum de povestiri aparut in 1959 (Sefii), recunoasterea vine odata cu Premiul Leopoldo Alas.
Cariera sa de scriitor castiga cu adevarat in notorietate in momentul publicarii romanului Orasul si cainii, care ii aduce Premiul Biblioteca Breve in 1962, Premiul Criticii in 1963 si care este repede tradus in peste treizeci de limbi.
In 1966 vede lumina cel de-al doilea roman al sau, Casa Verde, distins deopotriva cu Premiul Criticii in 1966 si cu Premiul International Romulo Gallegos in 1967.
Urmeaza o opera vasta, acoperind genuri diverse, de la roman si povestire pana la eseu, memorii si critica literara, incununata cu recunoasterea internationala si distinctii prestigioase: Conversatie la Catedrala, Pantaleon si vizitatoarele, Orgia perpetua: Flaubert si „Doamna Bovary“, Matusa Julia si condeierul, Razboiul sfarsitului lumii, Cine l-a ucis pe Palomino Molero, Povestasul, Lituma in Anzi, Elogiu mamei vitrege, Caietele lui Don Rigoberto, Paradisul de dupa colt s.m.a.
Considerat de presa internationala un spirit renascentist al vremurilor moderne, Vargas Llosa s-a angajat intens si in viata politica si sociala din tara sa – in 1990 a candidat la presedintia Republicii Peru, dar a pierdut in ultimul tur.
In anul 2010 lui Mario Vargas Llosa i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatura.